dialog cu mine despre cele mai importante

I: Care a fost cea mai importanta lectie de viata pe care ai invatat-o pana acum?
R: Sa pretuiesc si sa fiu recunoscatoare pentru ce am, pentru ca clipa de acum devine ieri si niciodata nu se va intoarce.

I: Care a fost lucrul cel mai important pe care l-ai inteles despre tine insati?
R: Ca in mine sunt instincte care, fara supraveghere sustinuta, ajung sa-mi domine ratiunea, si astfel devin robul instinctului. Ca odata ce devin rob, nu ma mai pot elibera. Ca dintr-un om bun ma voi transforma in felul in care descrie biblia aceasta situatie: "tot capul este bolnav si toata inima sufera de moarte. Din talpi si pana-n crestet, nimic nu-i sanatos..." Si ca singura solutie la ecuatia asta complicata cu multe necunoscute este Isus.

I: Care este cartea pe care ai recomanda-o oricui?
R: Cartea "Proverbelor" din Biblie. As recomanda-o oricui: de la copil la individul trecut prin viata, de la muncitor la intelectual, de la introvertit la extrovertit, de la cel vesel la cel trist.

I: De ce nu-ti plac petrecerile?
R: Pentru ca sunt superficiale, obositoare si inutile. Pentru ca, desi in aparenta mergi (si) pentru legaturi sociale, de fapt fugi de oameni si de tine insuti, din simplul motiv ca nu vei putea comunica niciodata la un nivel mai profund, datorita conjuncturii. Pentru ca de fapt sunt un mijloc de evaziune.

I: Care este lucrul de care ti-e teama cel mai mult?
R: Invazia inconstientului. Am invatat ca niciodata sa nu mai subestimez sau sa ignor aceasta forta armata. Inconstientul e plin de "hoarde salbatice" care te pot stapani in totalitate (aceleasi instincte viclene). Nu conteaza daca din fire esti mai practic sau mai visator, ai o structura mai simpla sau mai complexa, daca esti inclinat spre autoanaliza sau nu. Inconstientul exista in fiecare din noi, aduna tot, inregistreaza si formeaza continuturi periculoase, transformandu-te si orbindu-te, asezandu-se intre tine si realitate. El este ca un val intunecat prin care nu poti sa vezi lumea din jur, ci doar pe tine insuti. Daunatoarele proiectii, de multe ori rupte de realitate, sunt un exemplu de "invazie".

I: Filosoful cu a carui gandire te identifici cel mai mult.
R: Cel mai mult (din cati stiu pana acum) m-am simtit apropiata (nu m-am identificat insa in totalitate) de ante-existentialistul Kierkegaard, cu filosofia sa a alegerii si disperarii. Omul e provocat sa se ridice deasupra haosului fara speranta aproape al existentei, alegandu-si singur destinul. "Toata viata mea a fost o lupta in mine, ca sa pot deosebi intre vocea eului meu ranit in mandria lui si vocea lui Dumnezeu. Aceste 2 voci s-au batut toata viata in mintea mea" - spunea el.

I: Ce ti-a fost cel mai greu sa recunosti in viata pana acum?
R: Ca "toate caile omului sunt curate in ochii lui, dar cel ce cerceteaza duhurile e Dumnezeu". E vorba de acelasi "val" fumuriu prin care nu reusesti sa distingi realitatea si care uneori te pacaleste ca ai dreptate si ca nu ai nici o problema.

I: Ce intelegi prin "sfarsitul lumii"?
R: Sfarsitul lumii are pentru mine 2 dimensiuni: una istorico-fizico-senzoriala si alta spirituala, a lumii asa cum o stiam. Prima tine de conceptia biblica despre sfarsitul fizic al lumii acesteia dar si de deschiderea de noi orizonturi prin inceputul unei noi lumi, fara nici o urma de rau ("toate cele rele au trecut"), la revenirea lui Isus. A doua dimensiune este legata de sfarsitul lumii in care am crescut si m-am dezvoltat eu, a lumii asa cum o stiam, disparitia unei lumi a copilariilor la tara, a relatiilor inter-umane fizice si nu internautice (internetice) in care lipseste contactul vizual, fizic, atingerea, comunicarea adevarata si cunoasterea adevarata a celuilalt, disparitia unei lumi a individului apartinator de un anume popor si o anume limba, si aparitia noului om international.

I: Ce inseamna "noul om international"?
R: Este o sintagma pe care o folosesc cand ma refer la stergerea tuturor granitelor dintre popoare, de limba sau de cultura, la globalizarea culturala, la amestecul dintre culturi si obiceiuri, la pierderea traditiilor, la internationalizare. Evenimente care le asteapta (si care sunt in curs de desfasurare) atat pe noile generatii care deja vin si pe cei care vor urma cat si pe noi, cei care ne transformam pe nesimtite. Despre o mare asimilare.

I: Este ceva ce-ti da sentimentul de siguranta si stabilitate in aceasta epoca a schimbarilor si mutatiilor?
R: Da, Legea celor 10 porunci a lui Dumnezeu. Este singurul lucru poate care va ramane neschimbat. Ea va fi mana de care ne vom tine cand suntem gata sa ne scufundam in haos.